Amintiri şi paralele

Articol scris de Cristina

In scoala 157 am avut o diriginta de nota 20. Ca tot ma intreba Lara de situatia prietenei mele, am zis sa trec in revista cateva idei personale. Am inceput amintindu-mi de diriginta din generala, pentru ca la una dintre multele ore de dirigentie in care o sorbeam din priviri, ne-a spus ceva de genul: “niciodata nu lua o decizie fara sa analizezi detaliile. Mai ales intr-o relatie de cuplu. Nu-i spune lui “la revedere” doar pentru ca ti-e frica sa n-o faca el inaintea ta”

Deci, orele de dirigentie decurgeau dupa o programa anume, dar, unele ore erau programate cu problemele clasei si idei propuse de noi. Ora in care ne-a discutat despre ideea sus mentionata, era una dedicata problemelor clasei. Stiu ca nu va parea o problema, dar acolo eram ca o familie. (mi-e dor… mi-e tare dor) N-am cum s-o uit pt ca aveam inima mica, mica in mine si sufeream in tacere.

Cuplul clasei (ca na, orice clasa are un cuplu de invidiat. un el si-o ea. doi frumosi.), tocmai se despartise. Eu cu F. ma intelegeam de la foarte bine in sus. F. , fiind el. Si cu A. la fel de bine, doar imi era colega de banca. F. “i-a cerut prietenia” ( ca asa se facea pe atunci lu’ A., prin intermediul meu. Eu eram inteleapta cu sfaturi. Si nu din cauza asta aveam inima mica, mica, ci pentru ca eram indragostita de F. Dar n-a aflat niciodata. La sfarsitul clasei a 8-a, la banchet, a realizat ca ma place. Urma vacanta, urma liceul si mie imi cam trecuse dragul excesiv de el.

MAAAAARE PAREANTEZA AM MAI FACUT.

So, ideea este urmatoarea. Deciziile nu se iau de pe-o zi pe alta (deciziile importante). Deciziile se cantaresc. Deciziile trebuie sa aiba la baza argumente. Si cand spun argumente, spun argumete frate nu asa… apa de ploaie gen: “trebuie sa ma despart eu de el nu el de mine… sa nu cumva sa-mi iau vreo teapa… sau si mai grav, sa nu cumva s-o faca el primul” adica na, gandirea asta imi pare retardo. So eu lu’ L i-am spus parerea mea si anume ca: orgoliul propriu nu poate fi ranit de catre altcineva. Orice idee contrara acesteia nu e decat un basm ce urmeaza a fi transcris in horoscop. Si aici vorbim de ORGOLIU nu de ambitii prostesti. Cea mai dureroasa lovitura este aia constienta. Aia te doare de te-ndoaie.

Daaaaar, bineinteles ca decizia finala aprtine fiecaruia. Asa ca L. a spus pas. A decis ca nu vrea sa isi asume “marele risc” de a fi data la o parte. Vb. aceea, cine nu risca nu castiga

7 Responses to “Amintiri şi paralele”

1. Paul spune:

   iulie 31, 2010 la 11:22 am

   „Eu eram inteleapta cu sfaturi”

   Aici e partea cea mai importantă afirmaţie. E clar ce afacere trebuie să îţi deschizi acum. Numele…«La Cupidon». Banal, dar cu succes garantat
2. cristina spune:

   iulie 31, 2010 la 4:32 pm

   eram si io mica pe atunci.
   intelepciunea mea a ajuns la un nivel above everything
   e chiar prea banal sa fiu un simplu cupidon.
   mai gandeste-te
3. rudotel spune:

   iulie 31, 2010 la 10:19 pm

   mamaaa… chestii de scoala generala. la un moment dat o sa-mi adun si eu neste ganduri despre trecutul atat de indepartat…
   cristina…. cupidon-cupidon… dar tragi cu sageti sau cu skittles?
4. paul spune:

   august 1, 2010 la 12:29 pm

   «Săgeata zglobie»
5. cristina spune:

   august 1, 2010 la 2:22 pm

   rudotel, daca as avea statutul de cupidon, cu siguranta as avea saculetul plin cu skittles
   dar, nu-l am. nici statutul, implicit nici saculetul

   paul, zglobie? looool ))))
6. ianni spune:

   august 6, 2010 la 9:55 am

   cristina , tu te duceai la orele de dirigentie???!?!?! … whow
7. cristina spune:

   august 6, 2010 la 10:09 am

   negresit!