Bolnav de Tudor Gheorghe
“De mai bine de un deceniu şi jumătate, noi, românii, nu mai avem parte de bucurii. Sînt din ce în ce mai rare, pentru că necazurile ne copleşesc şi pentru că nu există zi de la Dumnezeu (cum zice dintotdeauna amărîtul, bucurîndu-se de viaţă ca de un dar suprem) în care să nu se producă alte şi alte nenorociri, ce ne împuţinează, ne îmbătrînesc, ne chircesc sufletul, ne cuibăresc în fiinţă deznădejdea şi disperarea.
Cu toate acestea…
Întotdeauna rămîne o geană de lumină, o rază de speranţă, un fir de frumuseţe, dătătoare de puterea de a răbda, de a ridica fruntea din ţărînă, de a strînge pumnul şi a rosti măcar o rugă către Cerul în care mai credem.
Scînteia aceea dătătoare de trăire şi depăşire a tuturor vicisitudinilor veacurilor a fost arta nemuritoare care a trecut prin toate perioadele istoriei, supravieţuind creatorului şi pătrunzînd în mintea şi inima urmaşilor.
Nemurirea artei face parte din eternitatea omenirii.
 |
Lîngă numele lui Tudor Gheorghe nu poate fi pus nici un atribut, nici un epitet. El nu poate fi comparat cu nimeni şi nimic.
Numele lui îi este suficient sieşi, aşa cum lîngă numele lui Tudor Arghezi, Constantin Brâncuşi, Mihai Eminescu, George Enescu, Nichita Stănescu, Ştefan cel Mare, Mircea, Mihai nu mai trebuie adăugat nimic.
E de ajuns să le rosteşti şi ştii că au fost mari domnitori, unici creatori de poezie, muzică, sculptură – genii, cum îi numim sintetic pe toţi.
În simplitatea lui aparentă, Tudor Gheorghe este o chintesenţă de suflet românesc, de vorbă străbună, de vibraţie în faţa inefabilului naturii şi iubirii, de credinţă şi istorie, de datină, adică de tot ceea ce a înveşnicit neamul din care se trage şi căruia-i cîntă aleanul pe strună de cobză sau chitară, din fluier sau caval.
Se împletesc ameţitor şi armonios muzica populară cu creaţia cultă, cea instrumentală cu vocală, înlănţuirea unei voci cu sute de voci, a unei viori soliste cu aceea a unei orchestre simfonice.
Tot ce interpretează este autentic, este imaculat, sincer şi mai ales nepieritor.
Tudor Gheorghe i-a iertat pe toţi cei care i-au făcut vreun rău, dar nu poate ierta terfelirea frumosului, a luminii din suflet, a purităţii din cuvînt, a Dumnezeului din noi – adică murdărirea şi mutilarea artei, care ne-a conferit nouă, românilor, un loc în veşnicia vieţii.
El, ca şi noi, crede în arta nemuritoare şi nemurirea artei.
Eu aş găsi superlative cu care să sugerez răscolitoarele stări prin care am trecut în aceste zile, dar lui Tudor Gheorghe nu i-ar plăcea.
Şi ştiu de ce: el deţine atît de bine proprietatea cuvîntului, încît, aidoma tuturor celor aleşi de Dumnezeu, îl preferă pe cel simplu, dar care are cea mai mare încărcătură de minte şi suflet. Şi eu nu-l ştiu, Tudor Gheorghe, pe acela!
Îţi voi spune doar că oameni ca tine sînt o binecuvîntare pentru neamul din sufletul căruia au fost zămisliţi.
Rămîi om, omule al nostru, în cîntecul căruia să trăim toţi, cei care au fost şi cei care vor veni, în lacrima ta să plîngem toţi, în rîsul tău să rîdem dacă mai putem, în limba noastră, a tuturor, din veac în veac, să trăim şi să murim.
Îţi mulţumim că ne-ai lăsat cu sufletul mai bogat! Dumnezeu cu noi, Române din Români.”
Prof. Floarea Necsoiu
P.S. Nu ştiu cine e Melissa, dar îi mulţumesc pentru pasiunea cu care întreţine un blog dedicat lui Tudor Gheorghe.
Tags: geniu, român, Tudor Gheorghe
mai 18, 2010 8:44 pm 
asa e! e extraordinar! nu-nteleg totusi de ce nu e promovat, de ce nu e chemat la tv, de ce nu apare sa cinte sau sa recite din sorescu mai des? daca intrebi un tinar de 16-18 ani sigur nici n-a auzit de tudor gheorghe. eu cred ca asta e o pierdere
O facilitate deosebita pentru atragerea de vizitatori din strainatate este includerea unui script de traducere instantanee a sitului dumneavostra in peste 30 de limbi de circulatie internationala. Tot ce trebuie sa faceti este sa includeti un mic cod, oriunde in paginile site-ului dumneavoastra.
Acest cod, impreuna cu un exemplu de utilizare poate fi gasit la adresa http://www.anunturibucuresti.ro/traducere/ .
Acest cod este special conceput pentru site-urile romanesti si selecteaza implicit limba romana ca limba in care este scris textul original.