Guest post » Cazier
Articol scris de Dormitoru 
Am nevoie de cazier pentru angajare. Am avut, că azi l-am rezolvat. A fost problemă mare, în principal deoarece ştiam că organismu meu nu poate să funcţioneze la temperaturi sub 0. Şi la averse.
În fine. M-am dus la Poliţie ca omu decent, la ora 15:00, în plină zi muncitorească, am dat gluga din cap, am dat cu sărumîna…să meargă totu fin. La un birou, o frumoasă şi blondă domnişoară poliţist (nu, nu o să fie vorba despre vestita fantezie cu poliţiste), ridică ochii-i splenzizi la mine. La mine, care stau cu gîtu băgat pe ghişeu, cum făceau cîinii din Two Stupid Dogs la gard.
“Aveţi buletinu?”
“Da”, zic io sec.
“Timbre de 2 lei?”
Mă gîndesc că nu-s nişte timbre foarte valoroase, deci vestita vorbă “de doi lei” se potriveşte.
“Da!”, răspund mai zîmbăreţ, da tot cu capu jumate în ghişeu. Ar cam fi momentu să se ridice cucoana, că io am treabă serioasă şi-s pregătit.
“Taxă de 10 lei?”, contracarează ea cu un zîmbet şugubăţ.
Mă gîndesc: “Căcat pe băţ!”
Răspund: “Nu..”, cu o faţă dezamăgită.
Am aflat că trebe să mă duc la poştă, să achit o taxă (aveam să aflu că era aia de urgenţă, deşi eu nu dădusem semne că mă gărbesc în mod deosebit la momentu respectiv). Nu m-am speriat deloc, ştiind că oricum nu pot să las treaba neterminată şi dispun de fondurile necesare.
Orfelina de la birou continuă cu un glas repezit:
“Reveniţi cu acea chitanţă după ora 5. Avem program pînă la 8″.
Mă uit pe perete, programu e de la 12 pîn la 2 şi de la 5 pîn la 8. Se odihnesc serios băieţii ăştia, nu-şi neglijează deloc siesta de după prînz, m-am gîndit pe moment.
Cred că toţi oamenii ştiu că în afară de Iad, singurul loc în care n-ai vrea să te afli e POŞTA ROMÂNĂ. Acolo totu merge greu, asta dacă merge….cozile merg greu, operatoarele merg greu, dirigintele merge greu (da ăla chiar are o problemă cu picioru şi merge de parcă ar coborî scările). Se ţipă, sînt babe crizate, d-astea…
Am stat 12 minute în spatele a doi oameni, unu care avea de luat un colet şi unu care îşi plătea telefonu. Am văzut că tipu vorbise mult pe fix, era factura de 1 milion şi ceva. Dar e criză, na, mai reducem din mobil.
După ce am stat p-acolo deja suficient timp cît să mă ia nervii, a trebuit…:) cum altfel?…să recompletez un formular pentru că O CIFRĂ era prea îngroşată. Iniţial, ca să fac rost de-un pix am fost la 3 ghişee din 5, cel fericit fiind chiar cel la care aveam treabă. La recompletarea formularului am mers şi la al 4-lea ghişeu, că vaca aia nu mi-a mai dat pixu a doua oară şi scria ceva cu el pentru ăla care stătuse în spatele meu.
Am recompletat, am aruncat două ironii iscusite după alte 3 minute irosite şi am plecat. La ieşire am înjurat..cu o voce cam la nivel sonor 3, pe o scară de la 1 la 10. Am plecat, cuprins de un sentiment eliberator, spre Poliţie.
Ajung. Pe micuţele scări de la intrarea în clădire mă uit urît de tot la un gabor. El mi-a bătut în valoare uitătura şi m-am căcat pe mine, aşa că am ridicat privirea şi am continuat mersu. Ajung la ghişeu, mă arunc efectiv cu gîtu din nou pe geam, de data asta cu foaia lipită de plexiglas. Blondina tot la birou. Reia toate întrebările, de parcă nu ne văzusem la o pauză de meci distanţă. Ce doriţi, buletinu, timbre de 2 lei, taxa…tot tacîmu. Se ridică, îmi dă o hîrtie pe care s-o completez.
“Un pix, dacă sînteţi amabilă, puteţi să-mi împrumutaţi şi mie?”
Duduia se resteşte că n-are.
“Să mă duc cu ea acasă şi să o aduc completată mai tîrziu, aşa ar fi e ok?”, strig eu revoltat, cu vena de la gît pulsîndu-mi. Deja Gotan Project nu-şi mai face efectu în căşti. Mă stăpînesc pînă la urmă.
Îmi sugerează serios să mă duc să cumpăr unu, “că e un magazin la colţ”. Am rîs în sinea mea, că am spirit aşa de glumă şi-mi place o vorbă bine plasată. Pe dinafară, simt că mă ia tremuratul de draci.
Păi bravo bă băieţi, io vin să-mi iau de la voi ACEEAŞI hîrtie pe care am plătit-o cu 10 lei acu cîteva luni (da’ na, expiră, păi cum dracu altfel?), pe care mai dau 10 lei şi azi să atest faptu că N-AM FĂCUT NIMIC ILEGAL, mai plătesc başca şi timbrele voastre de doi lei, lipivi-le-aţi în cur să vi le lipiţi, mă puneţi să mă fut în toate părţile pentru aceeaşi hîrtie pe ninsoarea asta, în condiţiile în care m-am futut după ea şi acu cîteva luni…..şi n-aveţi UN PIX (??!!!*#&%R#@!) să-mi daţi ca să completez încă un căcat de foaie pe care l-am completat şi data trecută şi pe care VOI mi l-aţi dat ACUMA???!!! M-am calmat ulterior.
M-am dus la un magazin de haine de peste drum şi am rugat-o pe domnişoara vînzătoare să-mi împrumute un pix. Evident, avea, şi mi-a onorat solicitarea. Am completat hîrtia la magazinu de haine şi am plecat iar spre Poliţie. Pînă să ies pe uşă, i-am urat domnişoarei succes la examen. Văzusem o carte de teste auto pe masă. Mi-a mulţumit zîmbind şi am plecat.
Intru la poliţie, mă duc la ghişeu, gîtu pe geam din nou, tipa era iar la birou. Mă pofteşte înăuntru şi-mi face cazieru. A durat cam mult, dar amîndoi am făcut o conversaţie cît de cît interesantă, timp în care mi-a destăinuit că jobul ei nu este atît de entuziasmant precum ar părea, din varii puncte de vedere.
S-a făcut după un timp şi cazieru ăla, aşa că am plecat, după ce am terminat scurta bîrfă. La ieşire era acelaşi poliţist la cărea făcusem io ca curcanu. Mă uit urît la el (HA!) şi cobor scăricile, plecînd spre piaţă. Mă opresc, scuip un gust prost (atît la propriu, cît şi la figurat) din gură, scot o ţigară şi o aprind. “Pişamaş pă pixurile voastre”, exclam într-un monolog interior.
Ianuarie 20, 2010 8:38 am 
Bafta la angajare si, da, sa ne pisham pă pixurile lor!
pe vremea cand aveai si tu blog, imi amintesc faptul ca te-am intrebat daca vrei sa te angajezi….nu mai stiu cum ajunsesem la concluzia ca ai avea nevoie de-un job….cred ca tocmai demisionasei sau….in fine…cert e ca nu mai tin minte nici ce mi-ai raspuns.
so, acum te intreb, ce fel de job cauti si ce pretentii ai ?
eu zic sa inregistrezi aventura la OSIM ca intr-o luna ne-o povesteste Alice la ea pe blog
@cristina
vrei sa ma angajezi ca valet?
hahaha florinel, buna, buna asta
so, ma gandesc eu asa: cei care isi permit un valet propriu si personal au bani…cu caru’ daca ei au bani cu caru’, automat salariul unui valet il depaseste pe-al meu cu cel putin 15% de unde rezulta ca…..ai pretentii frate
ai cam vrea vreo 700 euro?
Taxa de urgenta au incasat-o pentru ca nu ai cerut expres rezolvarea cazierului in regim normal… daca tre sa dovedesti ca nu ai facut ilegalitati, nu e logic sa fie necesara asemenea mentiune in privinta taxei de urgenta?
PS: Orice drum prevazut la institutii publice pentru acte si orice alta treaba trebuie insotit de pix albastru care scrie. Ar trebui un amendament la constitutie
@vali
pix albastru care scrie si niste Valiumuri. de asta e nevoie..
@cristina
pe degeaba?
in concluzie, nu se poa’.
nici pe degeaba nici macar pe ochi frumosi
ca sa ceri tre’ sa oferi, sau daca oferi astepti la randul tau ceva …in rest e doar chestie de pretentii.
dar tu ce i-ai fi propus sa faca de banii astia? conform ziarului financiar noile meserii cu cautare in viitor vor fi pilot de nava spatiala sau producator de organe si membre umane
zf.ro/zf-24/pregat…embre-umane-5373575/
pt 700 euro nu i-as fi propus nimic, nu vreau sa-mi ia painea de la gura
)
insa, l-am intrebat ce cauta si ce asteptari are sa stiu daca e cazul sa-i propun ceva sau nu.
insa,am asa un feeling cum ca dumnealui e pretentzios
e criza fratilor incercati sa-i intelegeti si pe patroni…..in ultima perioada mie mi-au “zburat” doi colegi…unul handi, si unul… nesuferit. cel handi era handi…si punct.
cel nesuferit…. deja avea pretentii prea mari pt un efort minim sau inexistent.
decont de motorina, telefon, salariu fix foarte bun + comision. ah, si functie de director vanzari…
pai ba baete pt asa ceva…ar trebui sa muncesti de 3x mai mult decat mine,ca altfel…zbori…si a zburat
si nu, nu a zburat pt ca am vrut eu, a zburat pt ca asa trebuia.
@cristina
)
pai..pan la urma si pan la coada… imi propui ceva sau nu?
@lara mar
periculos eram si inainte, dar in stare latenta
io-ti propun. da…nu ti-e ca-ti propun ceva indecent? lool
) (glumeam)
te-am intrebat initial ce pretentii ai, ca sa stiu daca are rost sa incep sa-ti povestesc ce si cum.
oricum, ii trimit un mail lu’ nandos pe care o sa-l rog sa ti-l redirectioneze. dupa…e decizia ta.
si cum pe mine intuitia ma inseala foooarte rar….deja stiu cam ce reactie o sa ai