Cine ar putea afirma că NU este ipocrit?
Articol scris de Cristina
Eu, una, nu. Şi cred că nimeni n-ar putea-o face. E simplu. Ipocrizia ne curge prin vene. Suntem născuţi cu ea. Încă de mici suntem nişte ipocriţi în miniatură cu scutece la fund, care zbiară sau zîmbesc să obţină ceea ce-şi doresc. Mă rog, ipocrizia în perioada scutecelor e una “nevinovată”, dar e acolo, în stadiul de muguraş.
Eu sunt topită după bebeluşi, copilaşi, micuţi şi cînd văd sau aud un pui care spune “te log” şi mai face şi-o faţă angelică mă topesc toată. De fapt, ăsta e un pui semi-şmecher, ceea ce mă amuză şi inconştient îi fac pe plac. Mă gîndesc cum o să-mi educ eu puiul. Hmm tre’ să-l las să se adapteze junglei, că altfel va ajunge sfîşiat. Deci, concluzia, nu ai cum să fii altfel, chiar dacă vrei.
Mă sperie ideea de “ipocrizie” şi încerc să mă conving că eu sunt altfel, dar stînd să analizez diverse situaţii din viaţa mea ajung la concluzia că nu sunt deloc altfel. Deci asta e prima etapă: NEGAREA. După, urmează etapa a doua (cea mai grea după mine) ACCEPTAREA faptulului că eşti ipocrit. E o graniţă foarte importantă, care, odată depăşită, va face difereanţa între un ipocrit notoriu şi unul pui.
Ipocritul pui în stadiul de negare e “nevinovat” e “pur” şi dacă e certat rău de tot cu propria lui conştiinţă poate rămîne la infinit un ipocrit pui care, într-un final, va fi călcat în picioare de un ipocrit în stadiul avansat. Spre exemplu, luăm o gazelă şi-o leoaică înfometată. Eu una pun rămăşag pe leoaică.
Buuun, după stadiul de acceptare urmează ŞLEFUIREA comportamentului ipocrit. Tre să ştii cînd e cazul să faci sau nu pe ipocritul, tre să pari cît mai “sincer” în interpretarea rolului şi tre să nu abuzezi de acest “dar divin” că s-ar putea să-ţi cadă masca sincerităţii şi după ai pus-o!
1,2,3 paşi… nu ştiu dacă e bine să-i facem sau nu. Dar eu aşa îi am conturaţi în minte. Poate că-s puţin sonată şi văd lucrurile în ceaţă, dar cert e că asta e un gînd ce mă cam macină uşor, uşor….
Cred că atît timp cît ştii să-ţi controlezi sentimentele şi reacţiile nu faci rău nimănui, cu exceptia propirei tale persoane. Minciuna pînă la urmă tot pe noi ne roade. Tot nouă nu ne dă pace. Dar asta e, face parte din noi şi tre’ s-o acceptăm.
Alta ar fi fost treaba dacă jungla ar fi fost populată numai de gazele. Nu cred că am fi avut de ce să fim ipocriţi, dar cum specimenele de pe Terra sunt “fără numar, fără număr” am face bine să învăţăm din toate cîte puţin, pentru că nu ştim niciodată cînd ne trezim încolţiţi…
Tags: ipocrizie, natura umană
ARTICOLE SCRISE DE VOI | Nandos | 
decembrie 22, 2009 1:24 pm
Ipocrito
trebuia sa mai adaugi si-un “huuo!!”
)
Huooo
bine mai “pui” sincer ce esti tu…. mai mai sa te deochi si alta nu
)
vad ca voi sinteti cei mai lipsiti de ipocrizie! va aruncati verde in fata ce aveti de spus! ma alatur si eu gazelelor de pe nandos
OMG, de fapt cum pot vorbi cu o gazela?!?!?
))
mai lara, esti tu sigura ca vrei sa fi gazela?
cristina, n-ai observat ca am inceput cu laudele la adresa voastra ca sa ma primiti in cercul gazelelor?! sint o ipocrita deghizata
nandos e gazela, nu eu.
eu sunt leoaica. asa ca a pus-o.
ai de ales. ori esti o gazela ori mi te alaturi
asta tre’ sa ne spuna el.
el a fost cel care s-a oferit a-mi fi mie cina:))) buhahahah
deja e ametitoare scena.
nandos, te rog, mai usor cu zig-zag-urile
hmmm…haide ma totusi.
sa-i dam un statut de antilopa gnu si gata! eeei dracie….da ce inseamna asta?
nandos, iarta-ne, nu stim ce facem/spunem. niste ipocrite….n-ai ce sa ne ceri.
in esenta noastra suntem fete bune. iar eu, nu am de gand sa te vanez. poti dormi linistit la noapte
aici e o orgie in toata regula
pt ca nu-s ipocrit ca altii, recunosc: vreau si eu, vreau si eu, leoaico (cristina), tigroaico (lara), alergati si dupa mine, prindeti-ma, mancati-ma, da, asa…
ps acest comment nu se adreseaza gazelelor,fara ipocrizie, da?
LOL
corso,
LOOOL
primita pe mail:
*RUGACIUNEA UNEI FEMEI*
Doamne, acuma, inainte de a incepe o noua zi, ma rog cu multa credinta, sa-mi daruiesti un barbat
care sa nu fie urat, sa fie inteligent, dragastos, puternic,supus si dragut.
De asemeni sa fie compozitor, poet si cu mult umor, din acela pe care eu il inteleg.
Sa-i placa familia si prietenii mei, si nu fotbalul.
Sa nu sforaie si sa urineze asezat, fara sa stropeasca prin baie.
Sa nu ma faca sa astept atunci cand spune ca ma va suna.
Sa ajunga la timp acasa, fara sa miroasa a sapun necunoscut.
Sa stiu mereu unde este, mai putin cand imi cumpara flori si cadouri, sau sa-mi faca serenade.
Sa-mi dea 3 ore sa ma aranjez atunci cand spune ca vom iesi, sa lesine de emotie cand ma vede, sa danseze mai bine decat Fred Astaire .
Sa aibe un serviciu foarte bine remunerat.
Sa fie generos si cand cheltuiesc banii sa nu se supere.
Sa stie sa gateasca si sa-i placa sa ajute la treburile casei.
Sa-i placa sa ramana ore intregi ascultandu-ma..
Sa gandeasca inainte de a vorbi si sa spuna adevarul, numai adevarul si nimic altceva decat adevarul.
Sa-mi traga scaunul cand ma asez la masa, sa-mi deschida portiera la masina si sa stie sa-mi faca masaj pe spate.
Sa ma vada slaba mereu, mereu.
Sa facem dragoste pana cand ramane “moarta”.
Sa inteleaga durerile mele de cap si sa-mi aduca micul dejun la pat.
Aaa!!! Da-mi Doamne un barbat fidel,dragastos, care sa ma iubeasca cu respect si cu pasiune,numai pentru mine si nu pentru marimea sanilor mei.
Sa nu aiba ochi pentru nicio alta femeie si sa-mi spuna mereu ce frumoasa ma vede si ce noroc a avut sa ma intalneasca.
Te rog Doamne, da-mi barbatul care ma va iubi pana la moarte ! *
A M I N.*
*RUGACIUNEA UNUI BARBAT*
Doamne, te rog, daruieste-mi o blonda, surdo-muta
si nimfomana, cu niste tzatze enorme, sa fie fiica unui
distribuitor national de bere si sa aiba o casa pe plaja.
*AMIN.